Parametrii garniturii – Partea a III-a – Parametrii Qsmin(L), Qsmax, Qmin(L), PQR și EG

Aprobarea noului standard EN 1591-1 se face în cadrul Directivei 97/23/CE PED care impune armonizarea a tot ce este legat de echipamentele sub presiune, cu titlul: ”Flanșele și îmbinările lor – Reguli de proiectare pentru îmbinările circulare cu flanșă și garnitură – Partea 1: Metoda de calcul”.  Standardul definește metoda de calcul pentru flanșe circulare, iar această metodă folosește anumiți parametrii ai garnturii.  Astfel, normativul EN 13555 prevede procedurile de testare pentru a permite determinarea noii generații de parametrii, utilizați în ecuațiile din EN 1514-1.

Aceste reguli stau la baza Anexei G din EN 13445-3, reprezentând o alternativă la metoda din Capitolul 11 al aceluiași standard.  În 2013 o nouă versiune a EN 1591-1 a fost aprobată.

Metoda de testare prezentată în normativul EN 13555 include cicluri de încărcare-descărcare pentru a simula condițiile din timpul funcționării.  În practică, încărcarea garniturii se face în timpul procesului de asamblare, urmând ca în urma întroducerii presiunii interne, din cauza forței hidrostatice, solicitările garniturii să scadă.

Qmin(L)	– Nivelul minim cerut pentru presiunea aplicată pe suprafața garniturii pentru clasa de etanşeitate L la îmbinare ( pe suprafaţa efectiva a garniturii) [MPa], cea mai mică valoare acceptabilă pentru QA
QS min(L)	–  Nivelul minim cerut pentru presiunea aplicată pe pe suprafața garniturii pentru clasa de etanşeitate L după descărcare în condiţii de încărcare [MPa].
QS max	–  Presiunea maximă care poate fi aplicată în condiţii de securitate pe garnitură la temperatura de serviciu fără deteriorare [Mpa].
EG	–  Modulul de elasticitate al garniturii la temperarură  [MPa]
PQR	–  Coeficient de fluaj care reprezintă raportul dintre presiunea reziduală aplicată pe garnitură şi presiunea niţială aplicată pe garnitură în condiţia de încărcare.
LN	–  Clasa ratei scăpărilor – indicele L indică max. specific al ratei scăpărilor pentru această clasă a ratei scăpărilor [mg s-2 m-2].

Sunt introduse, de asemenea, și clasele de etanșeitate.  Clasa de etanșeitate implică respectarea permanentă a unei limite maxime a ratei scăpărilor. Seria claselor de etanșeitate poate fi continuată penttru clase de etanșeitate superioare și implicit rate ale scăpărilor mai mici.

Clasa de etanșeitate	L1,0	L0,1	L0,01
Rata scăpării [mg/s∙m]	≤1,0	≤0,1	≤0,01

În prezent, această metodă este metoda de calcul recomandată de organismele internaționale din domeniul etanșărilor, precul ESA- European Sealing Association si FSA – Fluid Sealing Association.